Poporul nu-l alege pe cel ce-l îngrijește, ci pe cel ce îl droghează.
Cel ce caută să educe, și să nu exploateze, fie un popor, fie un copil, nu îi vorbește imitând împiedicat un limbaj infantil.
Nicolas Gomez Davila — Scolii la un text implicit
"Finally, from so little sleeping and so much reading, his brain dried up and he went completely out of his mind.” (Miguel de Cervantes Saavedra, Don Quixote)
Poporul nu-l alege pe cel ce-l îngrijește, ci pe cel ce îl droghează.
Cel ce caută să educe, și să nu exploateze, fie un popor, fie un copil, nu îi vorbește imitând împiedicat un limbaj infantil.
Nicolas Gomez Davila — Scolii la un text implicit
Păcatul original al liberalismului e acela de a-i atribui fiecărui individ toate atributele susceptibile de a-i aparține omului.
Nicolas Gomez Davila — Scolii la un text implicit
Politica e știința structurilor sociale adecvate conviețuirii ființelor neștiutoare.
O ‘societate ideală’ ar fi cimitirul măreției umane.
După orice revoluție, revoluționarul spune că adevarata revoluție va fi cea de mâine. Revoluționarul arată că un mizerabil a trădat revoluția de ieri.
Nicolas Gomez Davila - Scolii la un text implicit
Când unul cerceta ce trebuie învățați copiii, spuse: “Cele ce le vor folosi și când vor ajunge bărbați”
Plutarh - Vorbe de duh ale spartanilor, 67
Quintilian spune că a văzut actori atât de pătrunși de rolurile triste pe care le jucau, încât întorși acasă încă mai plângeau.
Michel de Montaigne — Eseuri III, Despre diversiune
Cred că, dacă ar fi posibil să-i adunăm în fiecare zi pe toți bolnavii și suferinzii în Albert Hall și să punem orchestra să cânte fără întrerupere, expunerea constantă a membrelor bolnave la vibrații ale aerului atât de cerești le-ar readuce până la urmă sănătatea pierdută. Cu siguranță, chiar și o singură expunere la - să zicem - simfonia a cincea a lui Beethoven trebuie să ducă la o restabilire permanentă a ființei în trup și suflet. Nimeni nu poate rămâne neschimbat după ce a trecut prin el o simfonie de Beethoven.
W.N.P. Barbellion - Jurnalul unui om dezamăgit
Suntem atât de egoiști cu toții, încât o suferință sau o greutate - dacă e destul de gravă - ne flatează simțul propriei importanțe. Simțim că, lovindu-ne, calamitatea ne-a ridicat deasupra semenilor noștri. Nu ne place să fim ignorați nici măcar de un accident de tren. Omul suferind e întotdeauna fericit.
W.N.P. Barbellion - Jurnalul unui om dezamăgit
Ce curând se stinge floarea tinereții ce s-a dus!
Bem, iubim femei frumoase, ne-așezăm cununi pe frunte,
Și, deodată, ninge iarna peste tâmplele cărunte !
Illustrum Poetarum Flores - Juvenal, Satira 9
Dacă prea sus e vei duce, vei arde ale cerului case;
Prea jos, pământul; pe calea de mijloc vei merge mai sigur.
Ovidius - Metamorfoze, II
Noi socotim că e bun doar la mijloc ce-i, între extreme.
Martial, Epigrame I
Dar virtutea e departe de excese, la mijloc.
Horatius, Epistola către Quinelius
Illustrum Poetarum Flores
Cuiva să-i faci un bine cât de mic nu mai cerca !
Nici nu crede tu că astăzi mai cunoaște cineva !
Toate-s fără de răsplată și folos nu ai nimică
De faci bine, ți-e silă și mai mult și chiar îți strici.
Am pățit-o eu: acela mă apasă azi mai greu,
Căruia i-am fost prieten și prieten numai eu.
Illustrum Poetarum Flores - Catullus LXXIII