Meloterapia

 Cred că, dacă ar fi posibil să-i adunăm în fiecare zi pe toți bolnavii și suferinzii în Albert Hall și să punem orchestra să cânte fără întrerupere, expunerea constantă a membrelor bolnave la vibrații ale aerului atât de cerești le-ar readuce până la urmă sănătatea pierdută. Cu siguranță, chiar și o singură expunere la - să zicem - simfonia a cincea a lui Beethoven trebuie să ducă la o restabilire permanentă a ființei în trup și suflet. Nimeni nu poate rămâne neschimbat după ce a trecut prin el o simfonie de Beethoven. 

W.N.P. Barbellion - Jurnalul unui om dezamăgit 

Omul suferind e întotdeauna fericit

 Suntem atât de egoiști cu toții, încât o suferință sau o greutate - dacă e destul de gravă - ne flatează simțul propriei importanțe. Simțim că, lovindu-ne, calamitatea ne-a ridicat deasupra semenilor noștri. Nu ne place să fim ignorați nici măcar de un accident de tren. Omul suferind e întotdeauna fericit. 

W.N.P. Barbellion - Jurnalul unui om dezamăgit 

Viața

Ce curând se stinge floarea tinereții ce s-a dus!

Bem, iubim femei frumoase, ne-așezăm cununi pe frunte,

Și, deodată, ninge iarna peste tâmplele cărunte !

Illustrum Poetarum Flores - Juvenal, Satira 9

Despre calea de mijloc

Dacă prea sus e vei duce, vei arde ale cerului case;

Prea jos, pământul; pe calea de mijloc vei merge mai sigur.

Ovidius - Metamorfoze, II

Noi socotim că e bun doar la mijloc ce-i, între extreme. 

Martial, Epigrame I

Dar virtutea e departe de excese, la mijloc.

Horatius, Epistola către Quinelius 

Illustrum Poetarum Flores 

Facerea de bine …

Cuiva să-i faci un bine cât de mic nu mai cerca !

Nici nu crede tu că astăzi mai cunoaște cineva !

Toate-s fără de răsplată și folos nu ai nimică

De faci bine, ți-e silă și mai mult și chiar îți strici.

Am pățit-o eu: acela mă apasă azi mai greu,

Căruia i-am fost prieten și prieten numai eu. 

Illustrum Poetarum Flores - Catullus LXXIII

De Felicitate

Dar sunt fericiți aceia, care fără să se plângă,

Știu să poarte jugul soartei și durerea să și-o-nfrângă, 

Culegând din pilda vieții toată-nvățătura lor. 

Illustrum Poetarum Flores - Juvenal, Satira 13

Sănătatea e cea mai mare bogăție

Marea casă și moșia și bănetul și el tot,

Dintr-un corp răpus de boală fierbințelile nu scot

Și nici grijile din suflet. Trebuie și sănătate,

Dacă vrei să-ți folosească cele multe adunate.

Illustrum Poetarum Flores - Horațiu, Epistola către Lollius 

Hai, curmă-ți văicăreala:

Nu ești sărac având atât cât ai nevoie să trăiești.

Stomacu-i sănătos și zdravăn plămânul și piciorul? Nici 

Tezaurul regesc nu-ți poate spori comoara cu nimic !

Illustrum Poetarum Flores - Horațiu, Epistola către Iccium

Întrebări esențiale

Învață legile naturii, e cea mai minunată școală!

Stai și te-ntreabă cine suntem și, dincolo de noi, ce-am fost?

Spre ce destin pornim în lume și care e al vieții rost?

Cu ce pot zeii să te ajute? La ce îți folosesc arginții?

Cum să te porți să fii-ntru totul plăcut puterilor cerești,

Și ce menire, între oameni, ți-a fost lăsată să-mplinești?

Illustrum Poetarum Flores - Persius, Satira 3

Carpe Diem

Nu amâna plăcerea ce-o știi amăgitoare;

A ta nu-i decât clipa aceasta, trecătoare.

Te-așteaptă griji destule, necazuri, multe-n drum;

Norocu-i nestatornic și zboară ca un fum.

Cu brațele-amândouă păstrează-l lângă tine,

Te părăsește-adesea, oricât de strâns l-ai ține.

Fii înțelept și-ascultă ce-ți spun prietenește:

E prea târzie viața de mâine; azi trăiești!

Illustrum Poetarum Flores - Martial, Epigrame

Aroganță creștină

 De ce să taci în legătură cu alții? Fiindcă ar fi destule de vorbit despre demonii tăi. Dar dacă tu ai păreri despre altul sau faci ceva pentru el, fără ca să ți se ceară părerea sau sfatul, procedezi așa fiindcă nu te poți deosebi de sufletul tău. De aceea cazi pradă aroganței acestuia și contribui astfel la prostituarea lui. Sau crezi că ar trebui să împrumuți sufletului tău ori zeilor forța ta omenească, sau că e chiar o operă folositoare și pioasă aceea de a-l face pe altul să-i prețuiască pe zei? Orbitule, asta e aroganță creștină. Zeii n-au nevoie de ajutorul tău, idolatrule ridicol care te crezi tu însuți un zeu și vrei să-i formezi pe oameni, să-i faci mai buni, să-i mustri, să-i educi, să-i creezi. Ești tu însuți perfect? De aceea taci, fă-ți treaba ta și examinează-ți insuficiența zilnică. Tu însuți ai cea mai mare nevoie de propriul tău ajutor, să ai la îndemână o părere și un sfat bun pentru tine, iar nu să alergi ca o târfă pe la alții spre a-i înțelege și ajuta. N-ai nevoie să joci rolul lui Dumnezeu. 

C.G. Jung — Cartea roșie