Condiții elementare ale Fericirii

Nu admitea decât patru legi invariabile sau mai bine zis condiţii elementare ale Fericirii. Cea mai însemnată i se părea exerciţiul fizic în aer liber. Sănătatea obţinută pe alte căi, spunea el, nu merită acest nume. Arăta spre lucrătorii ogoarelor - singurii oameni care, dintre toate păturile sociale, sunt în chip proverbial cei mai fericiţi, după care dădea ca exemplu infinitele voluptăţi ale vânătorului de vulpi. A doua condiţie era iubirea de femeie. A treia, disprețul faţă de ambiţie. A patra, neîncetata urmărire a unui țel; şi susținea că, toate celelalte lucruri fiind egale, intensitatea fericirii depinde de gradul de spiritualitate a țelului respectiv. (Edgar Allan Poe, Grădina-peisaj)