18. Cel care vede în faptă neînfăptuirea și în nefăptuire fapta, acela este un înțelept între oameni, acela este yogin și totuși săvârșește pe de-a întregul fapta.
19. Despre cel ce trece la orice faptă, fără dorință și hotărâre, ale cărui fapte sunt arse de focul Cunoașterii, despre el, cei luminați spun că este un înțelept.
20. Părăsind fructul faptelor, mereu mulțumit, liber, chiar dacă a trecut la faptă, acela nu săvârșește nimic.
21. Fără dorinți, cu mintea și trupul stăpânite, părăsind orice bun lumesc, săvârșind faptele numai cu trupul, nu-și atrage păcat.
22. Mulțumit cu ce-i aduce întâmplarea, trecut dincolo de dualitate, lipsit de simțăminte egoiste, același în reușită și nereușită, chiar făptuind, nu este legat.
23. Pentru cel desprins de legături, eliberat, cu mintea fixată în Cunoaștere, care făptuiește pentru a sacrifica, fapta se șterge în întregime.
Bhagavad Gita (IV, 18-23)
