Nu poți eluda existența prin explicații, nu poți decât s-o înduri, s-o iubești sau s-o urăști, s-o adori sau să te temi de ea, în alternanța de fericire și de oroare pe care o exprimă însuși ritmul ființei, oscilațiile, disonanțele, vehemențele sale amare sau vesele.
Universul nu se discută; se exprimă.
Emil Cioran - Tratat de descompunere (Despărțirea de filosofie)
