Astfel, mizantropia pătrunde în noi din încredere excesivă și naivă acordată unui om, pe care ni-l închipuim absolut sincer, necorupt și leal, pentru a descoperi apoi curând că este un om corupt și nevrednic de încrederea noastră. Și apoi iarăși invers. Dacă asemenea experiențe se înmulțesc și în special când e vorba de persoane pe care le-am socotit printre cele mai apropiate și mai legate de noi, sfârșim, după atâtea dezamăgiri, prin a urî tot ce e om și a considera că absolut nimeni nu este necorupt.
Platon - Phaidon sau Despre suflet