... mi-am încropit un simbol al credinței, în care totul pentru mine e limpede și sfânt. Acest simbol este foarte simplu, iată-l : să crezi că nu există nimic mai frumos, mai profund, mai atrăgător, mai înțelept, mai bărbătesc și mai perfect decât Hristos, și nu doar că nu există, ci, cu o dragoste invidioasă, îmi spun că nici nu poate exista. Mai mult, dacă cineva mi-ar dovedi că Hristos e în afara adevărului și realmente de-ar fi ca adevărul să existe în afara lui Hristos, aș prefera să rămân cu Hristos, și nu cu adevărul.
F.M. Dostoievski - Scrisori I, 1954
