Pe vremea nașterii sale, creștinismul a făcut din dorința nestăvilită de sinucidere o pârghie a forței sale; el nu a păstrat decât două forme de sinucidere, le-a îmbrăcat cu cele mai înalte demnități și cele mai adânci speranțe, interzicându-le pe toate celelalte cu amenințări cumplite. Dar martirajul și distrugerea lentă a asceților erau permise.
Friedrich Nietzsche - Știința voioasă (131)
