Să adăugăm ceva și despre femei. Cine n-a auzit vorbindu-se la Paris despre aceea care s-a lăsat jupuită doar pentru a căpăta un ten mai fraged și o piele mai proaspătă? Sunt unele care au pus să le fie smulși dinți zdraveni și sănătoși ca să capete un glas mai dulce și mai învăluitor, sau pentru a-i înșirui mai bine. Și câte asemenea pilde de nepăsare în fața durerii nu avem oare? De la ce s-ar da ele în lături? Ce anume le-ar face să se teamă, dacă pot nădăjdui la un spor de frumusețe cât de mic?
Din rădăcini, te-ngrijești să stârpești și albitele fire,
Tânără față-ți refaci, cutele înlăturând. (Tibul, Elegii)
Le-am văzut înghițind nisip și cenușă, și muncindu-și pântecul mai-mai să-l prăpădească, pentru a căpăta o culoare palidă în obraji. Ca să aibă un trup tras prin inel, la câte cazne infernale nu se supun, încingându-și mijlocul și strângându-l în hățuri care le pătrund în carne? Am auzit că unele au și murit din pricina asta.
Michel de Montaigne - Eseuri I, XL
