Obișnuiește-te să consideri că moartea este nimic în raport cu noi, deoarece orice bine și orice rău se află în senzație, iar moartea este privațiune de senzație. De aici rezultă că o cunoaștere corectă a faptului că moartea este nimic în raport cu noi îngăduie să te bucuri de mortalitatea vieții, fiindcă această cunoaștere nu adaugă un timp nelimitat, ci suprimă dorul de nemurire. […]
Așadar, moartea — lucrul cela mai înfricoșător — e nimic pentru noi, deoarece, atunci când noi suntem, moartea nu e prezentă, iar atunci când moartea e prezentă, noi nu suntem. Prin urmare, ea nu există nici pentru vii, nici pentru morți, deoarece pentru primii ea nu este, iar ultimii nu mai sunt ei.
Epicur - Scrisoare către Menoiceus
